Locație și deplasare

Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” funcționează în prezent în „Casa N.I. Feraru” (proprietar al moșiei Verbița, județul Dolj), construită între anii 1912-1914. Clădirea este construită în stilul academismului francez, după planurile arhitectului craiovean A. Vincenz. Clădirea este caracterizată prin acoperiș mansardat, cu ornamentații și structuri interioare, bogat decorate, și pictură murală executată de Francisc Trybalski. Instalațiile sanitare au fost realizate de Johann Laub, iar instalațiile de lumină de către inginerul Florea Iliescu. Casa a fost dotată cu sobe în stil renascentist.

Institutul este organizat pe urmatoarele departamente: Departamentul Istorie-Arheologie și Departamentul Filologie-Etnografie-Filosofie.

Instituția editează anual două reviste indexate internațional:

• Arhivele Olteniei, fondată în anul 1922 de către un comitet condus de dr. Charles Laugier și C. D. Fortunescu. Prima serie a revistei a apărut în perioada 1922-1943. Seria actuala (Arhivele Olteniei, Serie Nouă) și-a început apariția din anul 1981. Revista este multidisciplinară și publică materiale originale din domeniile arheologie, istorie, etnografie, filosofie, sociologie, economie și drept, fiind adresată în egală măsură specialiștilor interesați de cercetare, profesorilor și studenților. În prezent, revista este inclusă într-un sistem de schimburi cu alte 36 de publicații din întreaga lume.

• Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane C.S. Nicolăescu-Plopșor este fondat în anul 1999, cu ocazia centenarului C.S. Nicolescu-Plopșor, de un comitet condus de prof. univ. dr. Vladimir Osiac. Revista este multidisciplinară, structurată pe domeniile de activitate ale institutului și are ca scop promovarea activității de cercetare din cadrul acestuia sau a cercetărilor colegilor din țară sau străinătate.

În data de 21 decembrie 1908, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor, Spiru Haret, a fost inaugurată Fundația „Alexandru și Aristia Aman”, patronată de Primăria Craiovei și compusă din trei secții: bibliotecă, pinacotecă și muzeu.^[3] Biblioteca a început să funcționeze cu un număr mic de volume (2523) donate de fondatori, lucrări de literatură, artă, istorie, drept, filosofie, în limbile română, franceză, greacă și latină, moștenite de familia Aman, fie achiziționate de Alexandru Aman în perioada studiilor la Paris, fie cumpărate din țară sau primite în timpul vieții sale.^[4]

Colecțiile bibliotecii au fost completate în timpul directorului Theodor Popescu, profesor de limba română la Colegiul „Carol I” din Craiova și în timpul directorului Ștefan Ciuceanu, profesor de istorie la aceeași școală. De asemenea, s-au realizat multe achiziții și s-au primit donații de la diverse instituții culturale, științifice sau persoane particulare. Prima instituție care a donat un număr semnificativ de volume bibliotecii din Craiova a fost Academia Română.